Gabriel Lăcureanu este unul dintre cei mai tineri şi mai apreciaţi vinificatori din ţară. A absolvit studiile Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Iaşi şi încă de pe băncile facultăţii a ştiut că vrea să meargă  în Dealu Mare. Şi-a început cariera la DAVINO, alături de enologul Bogdan Costăchescu, iar acum este enologul Cramei Basilescu. Vinuri cum sunt cele din gama Ancestral, Eclipse sau cele două Golem-uri sunt doar câteva dintre vinurile care îi poartă semnătura.

Eşti printre cei mai tineri enologi din ţară, iar vinurile tale sunt apreciate de foarte mulţi consumatori. Cum eşti privit tu şi enologii din generaţia mai tânără de către colegii cu mai multă experienţă?

Am avut mereu marele avantaj de a lucra cu enologi deschişi faţă de piaţă şi faţă de gusturile ”noului consumator”.  La acestea se adaugă încrederea proprietarilor companiei Basilescu de a fi lăsat să iau decizii pe partea de vinuri. Aşadar, vârsta nu a fost un impediment pentru rezultatele obţinute ci poate un avantaj, prin forţa creativă şi de muncă pe care le am. Mai mult decât atât, şi colegii mai în vârstă, membri în ADAR, m-au încurajat şi uneori mi-au pus oglinda realităţii în faţă, ceea ce m-a ajutat să văd unde greşeam şi să învăţ din experienţa lor.

Crama Basilecu duce mai departe tradiţia de producător şi comerciant de vinuri a lui Nicoale Basilescu. Ce responsabilitate implică un astfel de angajament?

Pentru mine Crama Basilescu a însemnat o adevarată provocare profesională. Am avut ocazia să aflu despre ceea ce a însemnat familia nobilă Basilescu atât de la descendenţi, cât şi de la persoane care au studiat perioada interbelică sau care au avut acces la arhivele facultăţii de drept şi au aflat poveşti despre decanul Basilescu. Toate aceste istorii adevărate m-au motivat să mă dedic acestui scop fără a face vreun compromis în calitatea vinului pe care îl produc.

Basilescu avea, în perioada interbelică, o foarte strânsă colaborare cu Casa Capşa, există în momentul de faţă o astfel de colaborare?

Ştiu că sunt purtate discuţii la nivel comercial şi ar putea fi finalizate o dată cu apariţia noilor vinuri pe care le vom lansa în curând.

Respectând tradiţia ne putem aştepta la un moment dat la un spumant Basilescu?

Atunci când a plecat la acest drum, Nicolle Basilescu, nepoata lui Nicoale Basilescu, şi-a dorit sa reînvie tradiţia de a face pe lângă vinuri liniştite şi un vin spumant. De aceea, s-a luat în calcul şi plantarea unor soiuri de struguri destinate vinurilor speciale efervescente. Dar cum o afacere sănătoasa se construieşte încet şi pe baze solide, încă nu pot spune că această nouă directie face parte din planurile noastre pe temen scurt.

Care va fi direcţia pe care o veţi aborda în viitor în ceea ce priveşte comunicarea brand-ului Basilescu? Mizaţi pe capitalul de imagine oferit de nume şi tradiţie sau veţi aborda o viziune ceva mai modernă, mai agresivă?

După cum ştim, Basilescu a fost cunoscut drept un om cu viziune, aşadar vinurile şi imaginea lor nu pot fi altceva decat un mix de tradiţie, modern şi personalitate.

Vinurile din soiuri româneşti produse la voi se bucură de mare succes. Pe langă Fetească albă, Fetească negră, Busuioacă de Bohotin şi Tămâioasă Românească mai aveţi în plan plantarea altor soiuri româneşti?

Anul 2011 a fost ultimul an în care am plantat soiuri cu destinaţie vinuri linistite şi credem că aici se opreşte extinderea suprafeţelor cu viţă de vie. Nu am plantat alte soiuri decât cele care sunt pe piaţă fiindcă avem mare grijă de specificul terroir-ului şi recomandările pentru acesta.

Ce dificultăţi şi ce satisfacţii îţi oferă lucrul cu aceste patru soiuri româneşti?

Afacerea cu vinuri este şi de natură emoţională, iar acest lucru poate fi cu uşurinţă simţit/gustat/mirosit în produsul final. De aceea sunt ataşat nu doar de cele patru soiuri românesti care ne-au diferenţiat pe piaţă, ci de  toate soiurile pe care le produc, fără să tratez preferenţial pe vreunul.

Este mai uşoară promovarea soiurilor româneşti pe piaţa externă?

Nu pot vorbi din perspectiva unui exportator de vinuri, pentru că, deocamdată cantităţile produse ne limitează să lăsăm doar piaţa din România să se bucure de ele. Însă am avut ocazia să interacţionăm cu consumatorul de elită de peste hotare în cadrul evenimentelor organizate de Institutele Culturale Române din diverse ţări Europene şi pot spune că reacţia a fost una de surprindere. Nu se aşteptau să descopere în România vinuri complexe şi de calitate.

Povesteşte-ne despre Busuioaca de Bohotin de la Basilescu, ştiu că ai o afinitate deosebită pentru acest soi.

Bususioaca de Bohotin de la Crama Basilescu provine din struguri de la Pietroasele, judeţul Buzău,  unde este recomandată şi autorizată a se planta şi unde are amprenta vizibilă a terroir-ului, la fel ca în podgoria Iaşi. La Pietroasele soiul acumulează concentraţii de zaharuri suficiente cât să îmi permită sa obţin vinuri de aperitiv şi de desert, iar culoarea vinului are un efect magnetic în rândurile consumatorilor. Acest vin este o dedicaţie pentu orice tip de consumator, dar mai ales pentru consumatorul sensibil.

Golem alb şi Golem roşu sunt cele mai de seamă cupaje ale tale, cât timp şi câte variante intermediare ţi-au luat să ajungi la Golem-urile pe care le cunoaştem?

Cupajele de Golem mă definesc profesional. Pentru Golem-ul roşu a fost nevoie de tatonari care au durat trei ani de zile, aş spune că am construit acest vin folosind 5 vinuri din 3 soiuri cunoscute românilor – Fetească neagră, Cabernet Sauvignon şi Merlot pe care le-am vinificat special pentru cupajul care a ieşit pe piaţă cu numele de Golem.

Pe de altă parte, Golem-ul alb este un vin obţinut direct din amestecul strugurilor din trei soiuri Chardonnay, Fetească Albă şi Riesling Italian, în diferite procente şi cu o tehnologie aparte. Chiar dacă sunt vinificate după două tehnici complet diferite, ceea ce le aduce sub pălăria aceluiaşi nume este complexitatea lor şi mesajul intrigant pe care îl au ascuns în sticlă.

Vinurile româneşti de calitate sunt într-o permanentă dezbatere. Care sunt caracteristicile unui vin pentru a-l putea considera de calitate? Si mai important cum se produce un vin de calitate?

Cu toate că ne-am dori (şi presupun că este o dorinţă a tuturor producătorilor de vin) să obţinem doar vinuri de excepţie este clar că nu e posibil. Aceasta deoarece pe deoparte plantaţiile nu oferă aceleaşi condiţii, pe de alta, soiurile se manifestă diferit de la an la an datorită condiţiilor climatice, iar aceştia sunt factorii care duc la segmentarea corectă a vinurilor Cramei Basilescu, spre exemplu.

Analiza senzorială este subiectivă în oricare segment al pieţei, în acelaşi timp, consumatorul român de vinuri analizează vinul preponderent din punct de vedere al preţului. Sunt multe vinuri corecte pe piaţa romanească, poate încă nedescoperite sau umbrite pe nedrept de către vinurile importate necontrolabil şi de marketingul agresiv al companiilor mari importatoare. Este foarte important ca în general produsul calitativ să fie prezentat corespunzător pe etichetă, iar aceasta este responsabilitatea producătorilor de a fi oneşti faţă de consumator. Nu putem avea un consumator cultivat atât timp cât noi nu incercam sa oferim un produs corect şi o constanţă în calitate. 

Poţi să ne spui la ce vinuri lucrezi acum? La ce lansări trebuie să ne aşteptăm?

În această primăvară vinurile din colecţia Crama Basilescu vor apărea pe piaţă sub o nouă etichetă. Este o schimbare care considerăm că ne va defini pe viitor. Împreuna cu prietenul meu şi al Cramei Basilescu, George Moisescu, îmbinăm în aceste noi etichete ceea ce vă spuneam mai devreme: tradiţia cu modernul şi cu personalitatea.