Am participat zilele trecute la o foarte interesanta degustare comparativă, care m-a îndemnat să scriu aceste rânduri. Comparația a fost între “căpitani” – primul vin (prima etichetă) ale șase château-uri din Bordeaux și “secunzi” – vinul al doilea (a doua etichetă) ale acelorași château-uri. Am avut în pahare vinuri din același excepțional (pentru Bordeaux) an 2016 (cu o excepție, dar și excepția a fost dintr-un an excepțional, 2015), din șase apelațiuni renumite ale zonei, și anume Pomerol și Saint Emilion de pe malul drept (al râului Dordogne), Pessac Leognan, Pauillac, Margaux și Saint-Julien de pe malul stâng (al râului Garonne) și de la șase producători deasemenea foarte renumiți, și anume Château Rouget, Château La Gaffeliere, Château Pape-Clement, Château Grand-Puy Ducasse, Château Lascombes și Château Leoville Barton. Este poate mai puțin relevant, sau oricum nu acesta este scopul principal al acestui articol, care vin a fost mai bun. Ceea ce s-a remarcat a fost faptul că, într-adevăr primul vin de la fiecare château a avut mai multe de spus decât al doilea (și ca preț, mai mult decât dublu), că blend-ul de Bordeaux s-a făcut imediat remarcat (în special la vinurile de pe malul stâng) și că fiecare apelațiune se distinge cu ceva față de celelalte.
De ce Bordeaux?
Pentru că din punct de vedere vini-viticol Bordeaux este unic. În general, este vorba în primul rând de poziționarea sa geografică și de structura incredibilă a solului, care îl fac un adevărat paradis viticol. Este vorba apoi și despre oamenii (bordelezii) care populează această zonă și care s-au remarcat de secole, nu numai ca foarte buni cultivatori ai viței de vie, dar și ca excelenți comercianți.
În particular, cele două râuri majore (Garonne și Dordogne) care trec prin zona Bordeaux și o serie de afluenți din estuarul Gironde, determină existența unui bazin hidrografic incredibil cu rezerve de apă subterană ample, perfect pentru viticultură. Efectul de moderare al curentului de coastă al golfului creează un climat maritim aproape perfect, iar o pădure imensă de pini (cca. 1.000.000 de pini) se constituie într-o excelentă barieră naturală în calea vânturilor și furtunilor venite dinspre ocean. Astfel, Bordeaux este binecuvântat cu ierni temperate și veri lungi și calde, ideale pentru cultivarea strugurilor. Apoi, Bordeaux a beneficiat de-a lungul istoriei de faptul că este un port plin de viață cu acces ușor la ocean și, astfel, piețe externe importante. Se mai adaugă la toate acestea, structura solului cu o varietate de argilă, calcar, pietriș și sol nisipos care alcătuiește acest peisaj divers, dar perfect geologic și cu un conținut semnificativ de minerale pentru a hrăni vița de vie.
Toate acestea contribuie la existența a 110.800 ha cultivate cu viță de vie în 60 de apelațiuni de origine controlată (reprezentând 25% din apelațiunile de origine controlată din Franța), 5.660 de podgorii, 300 de comercianți de vin, 72 brokeri, 29 cooperative și 3 uniuni de cooperative. În total, în anul 2019, s-au produs 4,15 milioane de hl, echivalentul a 553 de milioane de sticle de vin!
(Foarte) scurtă istorie
Vinul se produce și se comercializează în Bordeaux de pe vremea romanilor, dar cele trei “epoci de aur” au fost marcate, în ordine, de o căsătorie, o realizare tehnică de excepție (pentru acele vremuri) și de o mișcare de marketing inteligentă, dar și norocoasă în același timp. Căsătoria a fost în 1152, între Alienor de Aquitanne și Henry Plantagenet (viitorul rege Henric al II-lea), care a determinat 300 de ani de comerț înfloritor între Anglia și Franța, cu o parte importantă dedicată vinului francez, foarte apreciat de către vecinii de peste Canalul Mânecii (între 1306 și 1307, o cantitate de 900.000 hl de vin a fost transportată în Anglia). Realizarea tehnică le-a aparținut inginerilor olandezi care în anii 1600 au asanat Peninsula Medoc și au redat o mare suprafață de teren cultivatorilor, în special de viță de vie, pentru a produce vinuri albe seci (de slabă calitate) necesare olandezilor pentru producția de rachiu și vinuri albe dulci necesare acelorași olandezi (dar și foarte multelor lor colonii) ca vin de masă. Mișcarea de marketing i-a aparținut în 1982 unui avocat necunoscut la acea vreme, Robert Parker, care și-a lansat revista Wine Advocate în care a dat punctaje foarte mari vinurilor de Bordeaux, iar asta a dus la o întreagă frenezie a creșterii prețurilor acestor vinuri și a dezbaterilor pe tema utilității punctajelor în lumea vinului (atât creșterea prețurilor, cât și dezbaterile pe tema punctelor continuă și azi).
Premergător celei de-a treia epoci de aur, deși pare ciudat, niște dezastre naturale au contribuit la creșterea calității vinurilor în Bordeaux: făinarea din 1852, phylloxera în 1865, mucegaiul în 1880 și marele îngheț din 1956 (care a distrus ¼ din vii). Ca urmare a distrugerii provocate de aceste dezastre, cultivatorii au început să schimbe structura culturilor, orientându-se mai mult spre soiurile roșii (și ca urmare a cererii tot mai mari) și în special spre Merlot, mai rezistent la frig, în detrimentul Malbec.
Ar mai fi de menționat și contribuția profesorului de enologie Emile Peynaud de la Universitatea din Bordeaux, unul dintre cei mai influenți oameni din industria vinului din Bordeaux. Acesta a încurajat producătorii să folosească strugurii din vițele mai tinere pentru a crea un al doilea vin (o a doua etichetă), acest fapt având dublu rol, pe lângă monetizarea unei producții de mai slabă calitate a produs și un impuls în aprecierea calității primului vin.
Despre clasificări
Poate nicăieri în lume, clasificările nu au mai mare importanță decât în Bordeaux. Bordeaux este cea mai clasificată regiune viticolă din lume. Totul a început cu Expoziția Mondială de la Paris din 1855, pentru care, Napoleon al III-lea a comandat o clasificare a domeniilor din Bordeaux, cu scopul de a da o vizibilitate mai bună și a promova mai bine vinurile bordeleze (deși clasificarea a cuprins doar domeniile de pe malul stâng, fără să le includă pe cele din Graves și fără să includă foarte valoroasele domenii de pe malul drept, din Pomerol și Saint Emilion). Indiferent care au fost și cât au fost de criticate criteriile care au stat la baza clasificării, remarcabil este că acea clasificare, denumită Medoc 1855, rezistă și azi, ba mai mult, este și luată foarte în serios în lumea vinului pentru longevitate și constanță (din moment ce în 168 de ani, a suferit doar 3 modificări! – la polul opus ar fi clasificarea Crus Bourgeois, care în ultimul timp a suferit modificări aproape anual). A durat 100 de ani, până în 1955, ca Saint Emilion să aibă propria clasificare, iar aceasta se modifică o dată la 10 ani (ultima a avut loc în 2022 și a fost foarte controversată). Mai poate fi amintită clasificarea Crus Claseè de Graves 1959 (cunoscută acum ca și Pessac Leognan) și clasificarea Crus Artisans.
Câteva date despre aceste clasificări:
- Medoc 1855 conține 61 de château-uri (în Bordeaux château este sinonim cu domeniu viticol) clasificate pe 5 trepte de calitate: Premiers Crus (5 – Château Margaux, Château Lafite Rothschild, Château Mouton Rothschild, Château Latour și Château Haut Brion), Deuxième Crus (14), Troisiemès Crus (14), Quatrièmes Crus (10) și Cinquièmes Crus (18) și mai există o secțiune pentru vinurile dulci din Sauternes și Barsac care conține 27 de château-uri clasificate pe 3 trepte de calitate: Premier Cru Superieur (1 – Château d’Yquem), Premiers Crus (11) și Deuxièmes Crus (15);
- Saint Emilion Grand Crus Claseè 2022 care conține 82 de domenii clasificate pe 3 trepte de calitate: Premiers Grands Crus Claseè A (2 – Château Pavie și Château Figeac), Premiers Grands Crus Claseè B (12) și Grands Crus Claseè (71); *de reținut că în afara clasificării, restul vinurilor din Saint Emilion vor purta pe etichetă denumirea “Grand Cru”, fără noțiunea “Claseè”
- Crus Claseè de Graves 1959 care conține 22 de vinuri (este singura care clasifică vinurile, albe și roșii) produse de către 16 domenii: 6 domenii care au clasificate atât vinul alb, cât și cel roșu, 3 domenii care au doar vinul alb clasificat și 7 domenii care au doar vinul roșu clasificat;
- Crus Bourgeois 2020 care conține 249 de domenii clasificate pe 3 trepte de calitate: Crus Bourgeois Exceptionnels (14), Crus Bourgeois Superièurs (56) și Crus Bourgeois (179);
- Crus Artisans 2018 care conține 36 de domenii (boutique) responsabile 100% pentru întreg procesul de vinificare a vinului roșu, din podgorie până în sticlă.
Despre struguri și apelațiuni
Strugurii care se pot cultiva pentru a beneficia de apelațiunea de origine controlată (AOC) sunt:
- Albi: Semillon (5% din suprafața totală), Sauvignon Blanc (5% din suprafața totală), Muscadelle, Colombard, Merlot Blanc, Mauzac Blanc, Ugni Blanc și nou-acceptații din 2021, Alvarinho și Liliorila (o încrucișare a Baroque cu Chardonnay);
- Rosè: Sauvignon Gris;
- Roșii: Merlot (59%), Cabernet Sauvignon (20%), Cabernet Franc (8%), Malbec, Petit Verdot, Carmenère și nou-acceptații din 2021, Arinarnoa (încrucișare între Tannat și Cabernet Sauvignon), Castets, Marselan (încrucișare între Cabernet Sauvignon și Grenache Noir) și Touriga Nacional.
Despre apelațiuni, 60 la număr, ar fi prea multe de spus, așa că mă voi limita la “vedete”. Oricum, ca o privire generală, regiunea viticolă Bordeaux se întinde în departamentul Gironde, pe 100 km de la Nord la Sud și pe 125 km de la Est la Vest. O mare importanță au râurile Dordogne și Garonne care se varsă în estuarul Gironde. Despre malurile acestor două râuri este vorba când auziți renumitele expresii “malul stâng” și “malul drept”, doar că malul stâng este al unui râu (Garonne) și malul drept este al celuilalt râu (Dordogne). Între cele două râuri este cea mai vastă apelațiune (nu și cea mai valoroasă), Entre-deux-Mers.
Ce avem pe malul stâng? Avem apelațiuni cu sol predominant pietros (cu o mare capacitate de a drena) care dau vinuri cunoscute pentru personalitatea lor magnifică. Amestecul roșu tinde să fie realizat, în ordinea importanței, din Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Malbec și Petit Verdot. Aceste vinuri sunt îndrăznețe și taninoase, cu potențial de învechire remarcabil, deși stilurile variază de la o apelațiune la alta. Aromele caracteristice includ fructe negre, cutie de trabucuri, cedru, trufe, piele și condiment, odată cu vârsta. Aceste vinuri legendare sunt concepute pentru învechire. Avem șase apelațiuni importante și renumite în toată lumea. Acestea, cu caracteristicile lor, sunt:
- Margaux (Haut-Médoc): descris ca fermecător atunci când este bine făcut, stilul este parfumat, floral, cu o textură mătăsoasă. Aceasta este considerată versiunea feminină a malului stâng;
- Pauillac (Haut-Médoc): concentrat, cu arome distincte de cassis, cedru și tutun. Aceasta este versiunea masculină a malului stâng;
- St-Estèphe (Haut-Médoc): profund colorat, taninos, auster când este tânăr, dar cu un mare potențial de învechire;
- St-Julien (Haut-Médoc): percepută ca și apelațiunea pentru cunoscătorii de vin care caută subtilitatea, este undeva între cele trei de mai sus;
- Pessac-Léognan (Graves): această apelațiune poate produce atât vinuri roșii, cât și vinuri albe. Roșiile din Pessac-Léognan au o aromă minerală distinctă, pământoasă, acoperită cu afumături.
Ce avem pe malul drept? Avem apelațiuni cu sol predominant argilos (care reține apa), iar soiul de struguri Merlot este rege. Este frecvent amestecat cu Cabernet Franc, dar majoritatea vinurilor sunt dominate de Merlot. Datorită acestui fapt, vinurile de pe malul drept sunt mai fructate, mai mătăsoase pe palat și cu un nivel mai scăzut al taninurilor și al acidității. Avem două apelațiuni importante și renumite în toată lumea. Acestea, cu caracteristicile lor, sunt:
- Pomerol: o comună mică, dar distinctă, care produce vinuri glamour și opulente dominate de Merlot de calitate superioară;
- Saint Émilion: vinurile au taninuri moderate până la ridicate, dar lasă o senzație de gură moale și bogată, și arome complexe de fructe roșii și prune. Acestea sunt amestecuri de Cabernet Franc și Merlot în diferite proporții.
Aceasta a fost croaziera foarte scurtă (față de potențialul ei) pe râurile din Bordeaux, dar mai ales pe malurile acestor râuri. Sper ca fiecare cititor să fi găsit măcar un lucru interesant în acest mini-ghid și să vă fi deschis pofta pentru o excursie în această zonă de referință a vinului mondial sau dacă nu, să vă ajute data viitoare când comandați vinuri “de Bordeaux”.
Noroc!
NO COMMENT