De patru ani Ghislain Moritz e vinificatorul cramei Avincis, una dintre cele mai moderne crame din România, construită de familia Stoica pe domeniul Vila Dobrușa din Drăgășani. A absolvit cursurile Universității din Dijon, după care și-a început cariera de vinificator lucrând la Domaine Devillard în Bourgogne (Franța), iar mai apoi la Conceito da Veiga, în valea Douro (Portugalia). A venit în România alături de soția sa, Angela Prado, implicată și ea în activitatea cramei Avincis ca responsabil de marketing și comunicare. Despre cum s-a acomodat în Romania, ce crede despre soiurile de struguri locale, dar și despre noile vinuri pe care urmează să le lanseze în cele ce urmează:

Cum a fost anul viti-vinicol 2013 în Drăgășani? La ce vinuri ne putem aștepta de la această recoltă?

Anul 2013 a fost încă de la început un an prietenos cu viticultorii. Am avut o iarnă fără temperaturi prea scăzute, o primăvară fără exces de apă și o vară cu temperaturi ridicate, dar însoțite din fericire de ploi benefice. Prin urmare, dacă tragem o linie putem să definim anul 2013 ca fiind un an foarte echilibrat. Dovadă a acestui fapt este calitatea deosebită a recoltei 2013 caracterizată printr-o maturare deplină, o aciditate bună și o concentrație polifenolică de calitate. Toți acești factori vor contribui cu siguranță la producerea unor vinuri de înaltă calitate !

Ești deja de câțiva ani vinificator al cramei Avincis. Cred că în acest timp ai putut să-ți faci o părere despre podgoria Drăgășani. Care crezi că sunt elementele care caracterizează și individualizează aceasta podgorie?

2013 a fost pentru mine al patrulea an de vinificație la crama Avincis, așa că mi-am făcut într-adevăr o idee despre vinurile din Drăgășani. În primul rând, soiurile autohtone sunt elementul principal care reprezintă cel mai bine zona. Crâmpoșia Selecționată, Tămâioasa Românească, Negru de Drăgășani și Novac, fac parte din patrimoniul istoric al Drăgășanilor fiind o adevărată bogăție pentru regiune! În al doilea rând, zona se potrivește foarte bine pentru a face vinuri roșii concentrate și rafinate, dar și vinuri albe elegante și fine. Calitatea regiunii se reflectă atât în soiurile autohtone, cât și în soiurile occidentale. De exemplu, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Pinot Gris și altele s-au adaptat foarte bine pe terroir-ul Drăgășanilor obținându-se vinuri competitive cu regiunea lor de origine.

Cum te-ai acomodat cu condițiile și soiurile de struguri românești din Drăgășani?

Pentru mine a înțelege un soi de vin înseamnă să îl observ, să îi ascult nevoile, să văd cum crește, cum evoluează, abia după aceea fiind în stare să mă adaptez pe deplin lui. Am acordat o deosebită atenție soiurilor din Drăgășani, m-am adaptat lor în mare măsură și cu siguranță mă voi acomoda și mai bine cu timpul!

Din punct de vedere profesional, ce îți place cel mai mult în Drăgășani? De asemenea, ce crezi că îți lipsește aici?

Din punct de vedere profesional, sunt multe lucruri care îmi plac! În primul rând faptul că nu există în Drăgășani o industrie propriu-zisă a vinului. Cramele din zonă nu produc vin în scop industrial, sunt crame de familie care sunt conștiente de fiecare efort necesar pentru a produce un vin bun.

Ceea ce lipsește aici este însă sprijinul statului pentru protejarea identității soiurilor din Drăgășani. În opinia mea autoritățile ar trebui să nu autorizeze folosirea DOC pentru vinurile făcute din soiurile autohtone din Drăgășani în afara podgoriei Drăgășani.

Crezi că te-a schimbat în vreun fel Drăgășaniul? Care era stilul tău înainte să vii în România și ce crezi că ai acumulat în anii petrecuți aici?

Drăgășaniul a schimbat un lucru la mine: am învățat să adaptez stilul meu la diferitele soiuri de aici lăsând în fiecare an 2 factori să influențeze vinurile: terroirul și tipicitatea anului respectiv.

Până în prezent, în portofoliul Avincis există doar două vinuri roșii (ambele obținute din Cabernet Sauvignon). Pe când un Negru de Drăgășani sau un Novac, marca Avincis?

Cu puțină răbdare amatorii de vinuri Avincis vor avea plăcerea să deguste și Negru de Drăgășani! Dar ca orice vin de calitate, acest vin are nevoie de o perioadă corespunzătoare de învechire.

În aceeași ordine de idei, ce vinuri (albe și roșii) urmează să fie lansate și când?

Pentru vinurile albe, lansăm acum Crâmpoșia Selecționată 2012 și faimosul cupaj Fetească Regală&Pinot Gris 2012. Pentru vinurile roșii, până la sfârșitul anului o să avem marea plăcere de a vă prezenta Pinot Noir 2011!

În mod tradițional vinul de Drăgășani era un amestec a trei soiuri de struguri: Crâmpoșie, Braghină și Gordan. Crâmpoșia a fost readusă la viață și există deja în portofoliul câtorva crame din România. Ce știi despre celelalte două soiuri, mai există în Drăgășani?

Din păcate, versiunea originală a acestor soiuri datează din perioada prefiloxerică, fiind foarte greu de găsit în zilele noastre. Ar fi însă interesant să aflăm dacă merită din punct de vedere calitativ să exploatăm din nou aceste soiuri.

Te fascinează ideea de a învia vreun soi românesc de struguri?

Da, cu siguranță! Poate o să găsesc unul care încă nu a fost readus la viață!

Care sunt ambițiile pe care le are un tânăr vinificator francez când iese de pe băncile facultății?
Ambițiile mele sunt numeroase, însă nu m-am gândit niciodată că voi ajunge în România într-o zonă izolată, dar cu un potențial uriaș. Mă bucur pe deplin de această oportunitate, care este ca o provocare pentru mine, de a face din vinurile Avincis un succes îmbinând creația, rigoarea și pasiunea!

Ești foarte tânăr și ai ajuns, ar spune unii, foarte repede în poziția de creator de vinuri. Unii spun că e bine să vii cu un ochi proaspăt, alții sunt de părere că ai nevoie de mai multă experiență. Tu ce crezi despre asta?

Combinația între experiență și inovația adusă de un ochi proaspăt este în opinia mea varianta ideală. Dacă ne gândim că experiența se acumulează mai repede la unii decât la alții, mă consider pe drumul cel bun și cu siguranță în timp voi căpăta și mai multă siguranță și încredere în forțele proprii.

Articol publicat de Bogdan Bocșe în numărul 6 al revistei Millésime, ianuarie 2014.