CITESTE

Dicționar de soi | Trei, Doamne, și toate trei!

Dicționar de soi | Trei, Doamne, și toate trei!

Trei dintre cele mai tinere soiuri de struguri pentru vin s-au „născut” la Stațiunea de Cercetări din Drăgășani: Crâmpoșia selecționată în 1972, Novacul în 1987, iar Negrul de Drăgășani în 1993. Crâmpoșia selecționată este urmașa directă a acelei Crâmpoșii pe care Păstorel Teodoreanu o numea „țărăncuța care place și la boieri”, în timp ce „părinții” Novacului și ai Negrului de Drăgășani sunt Saperavi, cel mai cunoscut soi gruzin pentru vinuri roșii, și legendarul Negru Vârtos.

Crâmpoșie selecționată

Crâmpoșie selecționată

Crâmpoșia este un strugure de mărime mijlocie, cu boabe tari și crocante, zemoase și dulci, și cu aciditate plăcută. Are un aspect comercial, motiv pentru care producătorii îl cultivă și ca strugure de masă. Culesul se face în a doua jumătate a lunii septembrie, când strugurii ajung la maturitate deplină, acumulând aproximativ 200g de zahăr la litrul de must și o aciditate totală de 4,5-5g/l. Vinul este galben verzui și se poate defini în trei cuvinte: proaspăt, fructuos și suplu, calități care îl recomandă și ca materie primă pentru spumant. Olfactiv și gustativ, Crâmpoșia te trimite cu gândul la fructe albe (mere, pere), dar și la citrice (grepfrut). Vinificată în sec, cu o tărie alcoolică moderată (11-12%), Crâmpoșia este un vin plăcut și lejer, excelent pentru gastronomie, de băut mai ales când e tânăr. Poate fi servită ca vin aperitiv, poate însoți gustările, dar și felul principal, dacă optăm, de exemplu, pentru un pui de țară cu roșii și ardei copți, cu bame, cu conopidă, dovlecei sau fasole verde. Recomandări: Agricola Știrbey, Casa Isărescu, Via Sandu, Casa de Vinuri Iordache sau Avincis.

Novac

Trebuie să recunosc că atunci când am degustat prima dată Novac mi-a plăcut mai mult numele decât vinul. Inspirată alegere! Și unde altundeva puteam să găsesc un soi botezat după celebrul haiduc sârb, ajuns căpitan în armata lui Mihai Viteazu, dacă nu într-o podgorie care și-a „construit” imaginea pe vremea banilor olteni. Negru-albăstrui, strugurele se coace în final de septembrie-început de octombrie, acumulând în medie 190-210g de zaharuri la litrul de must. Vinul este roșu-granat, cu un profil aromatic interesant: afine, cuișoare și piper. Este un vin bărbătesc – corpolent, taninos, extractiv, iar post-gustul îți amintește de „iuțeala” măceșelor și astringența porumbelor ce acoperă toamna dealurile Drăgășanilor, alternând nuanțe de roșu și albastru. Strugurele nu se pretează la supra-maturare, vinului, în schimb, îi priește învechirea, ajutat fiind de o aciditate vioaie care-i imprimă pe termen lung prospețime. Maturat în butoi de stejar, ținut apoi o vreme la sticlă, vinul se rotunjește, se catifelează și strânge în buchet arome rafinate. O verticală de Novac, din gama Prince Știrbey (producător Agricola Știrbey), este convingătoare în acest sens. Cât despre asocierea la masă, cred că un gourmand ar alege o gâscă, îndopată și friptă la cuptor, cu garnitură de legume, în timp ce un gourmet ar opta pentru un piept de rață, marinat în citrice și apoi afumat, servit, în felii subțiri, lângă un sos de afine.

Negru de Drăgășani

Negru de Drăgășani

Este cel mai tânăr urmaș al Negrilor descălecați la Drăgășani direct din vitis silvestris sau vița sălbatică de pădure – o liană buiacă, cu fructe mici, negre, acre și astringente pe care omul neolitic a îmblânzit-o abia atunci când, aducând-o din pădurile de lângă Dunăre, a așezat-o la soare pe dealuri prietenoase. Asemănător Novacului ca aspect, Negrul se cultivă astăzi în podgoriile Drăgășani și Mehedinți. Strugurii se culeg în a doua jumătate a lui septembrie, când ajung să strângă peste 200g/l de zaharuri. Vinul este roșu rubiniu, intens, iar aromele de cireșe negre, afine, mure și porumbe se însoțesc plăcut cu cele de condimente. Gustativ, Negrul de Drăgășani se remarcă prin vigoare, prospețime și fructozitate. O degustare comparativă ar pune în evidență atât caracteristicile vinului obținut din acest soi cât și diferențele datorate terroir-ului, iar recomandările mele sunt: Vinarte (Negrul din gamele Terasele Dunării și Castel Stârmina), Casa Isărescu și Agricola Știrbey (Negrul din gama Prince Știrbey). De Drăgășani sau de Mehedinți, Negrul se potrivește la masă cu somn la grătar sau cu crap la cuptor, căci, până la urmă, vorba cântecului „Dunăre dacă n-aveam, Oltul Dunăre-l făceam”.

Articol publicat de Gabriela Mariș în numărul 6 al revistei Millésime, ianuarie 2014.


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *